Descriere a orasului Constantinopol prilejuita de consemnarea inceputurilor sale (324-336)

Constantin a construit de asemenea, un hipodrom impodobit cu remarcabile opere de bronz, avand, de asemenea si o cathisma(tribuna impariala) intrutotul asemanatoare celei ce se afla la Roma. A construit…. un mare forum…. in mijlocul lui aflandu-se o coloana de marmura, inalta si demna de admiratie, cu culoarea porfirului, ce fusese adusa din Theba.Pe ascuns, imparatul Constantin luase de la Roma ceea ce este numit indeobste Palladium (un artefact ce simboliza vechimea romanilor), pentru a-l aseza in forumul pe care-l facuse, in fata coloanei, sub statuia sa… …A ridicat o bazilica zisa a Senatului, ce avea o absida, iar in afara era inconjurata de coloane inalte si statui….Toata aceasta parte a fost numita Augusteon, pentru ca se afla acolo o coloana de marmura de culoarea porfirului avand pe ea o statuie in onoarea mamei sale, imparateasa Elena Augusta. A mai construit si o baie publica, numita azi Zeuxip, impodobita si ea cu tot felul de opere de bronz sau coloane de marmura in diferite culori. Dupa ce a construit orasul foarte mare, maret si bogat, caruia i-a dat numele de Constantinopol, a proclamat totodata, ca avea titlul: cea de-a doua Roma. Acest eveniment a avut loc in cea de-a cincia zi inainte de idele lunii Martie, fiind cea de-a doua zi a saptamanii in cel de-al treilea indiction(11 mai 330). trad. franceza, in : A. Chastagnol, Le Bas Empire. Textes choisis et presentes, Paris 1969, p.260

Libanios, Elogiul Antiohiei (Discursuri, XI), sec IV

Ce sa spunem acum despre abundenta de marfuri? Unde sunt mai multe sau unde se pot gasi toate? Ele sunt asa de bine raspandite in intregul oras, ca numele de piata nu a fost rezervat doar unei singure parti a cetatii si nici nu e nevoie sa se mearga intr-un singur loc pentru a se face cumparaturi, ci fiecare le gaseste in drumul sau, in fata portii sale si pretutindeni nu are decat sa intinda mana pentru a le lua. Caci nu poate fi gasita o straduta cat de mica sau cat de pierduta la capatul orasului, care sa sileasca pe cei ce locuiesc acolo sa mearga in alta parte ca sa-si procure alimentele necesare, ci centrul si periferia sunt la fel de prospere si la fel cum totul este plin de oamnei tot asa este plin si de lucruri de vanzare. Obiectele realizate pentru lux rivalizeaza cu cele necesare si exista loc in cetate si pentru unele si pentru altele, caci se gasesc din cele ce-i ajung saracului, sau din cele ce sunt in slujba dorintelor bagatilor; dortintei lor de a se bucura, ea le ofera mancaruri delicate, iar cumpatarii altora le ofera mancaruri convenabile… Orasele pe care noi le stim ca se mandresc cel mai mult cu bogatia lor, nu prezinta decat un rand de marfuri ce se afla in fata caselor si nimeni nu cumpara sau vinde in spatiile dintre coloane.La noi insa si acolo sunt dughene pentru vanzare,astfel incat aproape fiecare casa are in fata sa un chiosc sau o baraca de lemn…Si nu exista nici un loc care sa nu fie ocupat de una dintre aceste constructii. Mai mult chiar, unii au luat in stapanire o parte a marginilor porticurilor si iata instalat acolo chioscul unui croitor sau al altuia si se insira ca o franghie continua aceste locuri ale lor. Atat de splendida fiind organizarea vanzarilor, se admira inca si mai mult permanenta sa continuitate. Pentru cei care merg in zori dupa provizii nu sunt mai multe marfuri decat pentru cei care le cumpara seara, ci la fel ca la orice ora, atunci cand e nevoie…Te poti bucura continuu de o piata aprovizionata uniform si activitatea nu se intrerupe nici la venirea noptii… Ziua nu depaseste intru nimic noapte, ci zi sau noapte, in aceeasi masura e supraabundenta… Pentru practicarea mestesugurilor exista egalitate intre zi si noapte, unii facand cu mare efort munci manuale, iar altii razand…. Noapte apartine in aceeasi masura lui Hefaistos si Afroditei, unii batand fierul iar altii executand dansuri… trad. franceza in A.Chastagnol, Le Bas Empire,Textes choisis et presentes, Paris, 1969 p 264-265.

Zosimos, Historia Nova (sf. sec V)
Descriere a Constantinopolului

Ajuns la Byzantion, imparatul Constantin cel Mare, incantat de asezarea acestui oras, s-a hotarat sa-l mareasca foarte mult si sa-l faca astfel in stare sa devina o resedinta imperiala. Orasul se intindea…pe o colina si ocupa o parte a istmului ce separa Propontida de ceea ce se numeste Cornul. Poarta sa era situata, odinioara, in apropiere porticurilor ce le construise imparatul Severus…. Zidul cobora pana la mare in partea apuseana…iar inspre nord pana la portul zis al arsenalului si…la mare, unde se afla o stramtoare care, pe o lungime de cca 300 de stadii(un stadiu are apox. 178 m) permite sa se ajunga la Pontul Euxin. In acea parte unde se gasea vechea poarta, Constantin a pus sa se construiasca un forum circular, inconjurat cu porticuri cu doua etaje si marginit prin doua hemicicluri foarte mari, dispuse simetric, facute din marmura de Procones…. Pentru ca orasul devenise cu mult mai mare, l-a inconjurat cu un zid situat la 15 stadii de cel vechi si strabatand intregul istm de la o mare la cealalta. Facand…orasul mult mai intins ca inainte a mai ridicat si un palat ceva mai putin intins in comparatie cu cel de la Roma, iar hipodromul a devenit prin grija sa o lucrare de toata frumusetea.O parte a fost destinata templului Dioscurilor, ale caror statui pot fi inca vazute, decorand totodata porticurile hipodromului….a asezat intr-o parte a hipodromului trepiedul lui Apollo de la Delphi…Apoi,pentru ca forul din Bizant,cu cele patru porticuri ale sale era foarte mare,el a facut sa se ridice la marginea unuia dintre acestea,doua temple impodobite cu statui,unde se putea ajunge strabatand un mare numar de trepte de marmura.In al doile templu el a asezat Fortuna adusa de la Roma…A ridicat locuinte pentru membrii Senatului…Mentinandu-se intr-o politica de pace si punandu-si viata sub semnul moliciunii, a distribuit populatiei din Bizant o annona publica, pe care aceasta continua sa o primeasca pana in zilele noastre… Orasul Constantinopol a fost asa de mult marit prin grija sa, incat cea mai mare parte a urmasilor sai, care si-au avut acolo resedinta, au strans o populatie foarte mare, alcatuita din oamnei veniti de pretutindeni pentru a imbratisa ocupatii militare, comerciale sau de alta natura. Astfel l-au inconjurat cu noi ziduri mult mai lungi decat dele ale lui Constantin (referire la zidul construit de imparatul Theodosius al II lea 408-450). Ei au lasat sa se ridice cladiri atat de inghesuite unele langa altele, incat locuitorii erau stramtorati, atat la ei cat si in locurile publice, iar circulatia nu se facea fara primejdie, in mijlocul unei asa multimi de oameni si animale. A transformat de asemenea in pamant o parte a marii de lanaga mal, fixand stalpi imprejur si ridicand constructii ce ele singure puteau sa adaposteasca un intreg oras. Trad. franceza : Chastagnol A, Le Bas Empires:Textes choisis et presentes, Paris 1969 p255-258

Procopius din Caesarea, Despre Constructii
Mutarea si reconstruirea unui oras in perioada migratiilor(mij.sec VI)

Era un oras in Thesalia, numit Diocletianopolis (azi Castoria), odinioara fericit, dar cu trecerea timpului si datorita incursiunilor barbarilor impotriva sa, distrus si parasit de locuitori. Alaturi de el s-a intamplat sa se afle un lac numit Castoria si,in mijlocul acestuia, o insula, scaldata de apele sale. Pana acolo este o singura intrare pe lac nu mai lat de 15 picioare(putin peste 5 m). Pe insula se afla un munte inalt care jumatate e scaldat de apele lacului, iar cealalta jumatate se inalta deasupra uscatului. De aceea imparatul (Justinian I) nemaidand atentie locului numit Diocletianopolis, pentru ca era usor atins de invazii, dupa cum s-a aratat mai inainte si suferise foarte mult(orasul), a ridicat in insula un oras puternic intarit si i-a dat, dupa obicei, numele sau. Text grec, in Procopii Caesariensis, Opera omnia, tom III, De aedificiis, ed.J. Haury, Leipzig, 1913, p.112

Procopius din Caesarea
Descrierea rascoalei Nika din Constantinopol din 532

Rasculandu-se impotriva imparatului Iustinian, oamenii de adunatura, plebea mizerabila, au facut o rascoala numita “invinge”(nika), asa cum am pomenit fara ascunzisuri in lucrarea mea despre razboaie, aratand ca nu numai impotriva imparatului, ci si impotriva lui Dumnezeu, blestematii au ridicat arma indraznind sa arda biserica crestinilor, numita Sf.Sofia…. Procopiu sin Caesarea, Despre constructii Bonn, 1837 p.31

Nikefor, Istoria
Impresii ale patriarhului Nicefor despre Constantinopol in perioada iconoclasmului

…..Locuitorii din Elada si din insulele Cicladelor, respingnad lipsa de credinta, s-au rasculat impotriva imparatului (Leon III Isaurianul, sec VIII). Strangand o numeroasa flota ei si-au ales ca imparat al lor pe un oarecare om numit Cosma si s-au indreptat spre orasul imperial. Locuitorii orasului, luptandu-se cu ei le-au incendiat multe din corabiile ce erau cu Cosma….. ……..Imparatul (Leon III Isaurianul) a strans in jurul palatului sau o mare multime dintre locuitorii orasului, chemandu-l pe arhiereul de atunci (patriarhul) Gherman si i-a poruncit sa semneze edictul de inlaturare a sfintelor icoane.Acesta a refuzat si a fost inlaturat din demnitatea sa ecleziastica…spune “Fara un sinod ecumenic eu nu pot sa schimb credinta scrisa” .Mergand apoi in casa sa parinteasca, el a sfarsit drumul framantatei sale vieti.Dupa el l-au investit ca arhiereu (ca patriarh) pe Anastasios, fost cleric al marii biserici(Sf.Sofia). Multi credinciosi care nu au imbratisat dogmele imperiale au suferit de la acesta multe rele si necinste….. Text grec, in :Nicephori, Opusculc historia Leipzig 1880

Arethas, Insemnare la “cronica Monembasiei”
Repopularea orasului Patras, parasit in vremea migratiilor(806)

In anul al patrulea al domniei sale (al imparatului Nicefor I Genikos), s-a petrecut mutarea locuitorilor Patrasului, patria noastra, din orasul Rigios din Calavria, in vechiul mic oras Patras, caci populatia orasului a fost…alungata si mutata de poporul slavilor ce a surpat cu razboi Tehesaliile…., vechiul Epir, Attica si Peloponezul. Ei au gonit neamurile elene bastinase si le-au rapus si s-au stabilit ei insisi acolo si au trait din al saselea an al domniei lui Mauriciu pana in al patrulea an al domniei lui Nicefor…Si pomenitul imparat Nicefor fiind instiintat unde sa se faca mutarea, a poruncit ca poporul sau sa se intoarca in locul cel din vechime si a dat Patrsaului ce fusese pana atunci episcopie, dreptul de mitropolie. Text grec in P.Charanis,The Cronicle of Monenvasia and the Question of the Slavonic Settlements in Greece , V(1950),p.152

Relatare a geografului arab Idrisi despre Constantinopol(mij.sec.XII)

Nu se cunoaste nici un alt oras care sa se compare cu acesta in ceea ce-i priveste marimea, in toata intinderea imparatiei romanilor…. In ele se afla un palat renumit prin inaltime, marea sa intindere si frumusetea constructiilor sale , si, mai mult, un hipodrom, prin care se ajunge la acest palat, circul cel mai uimitor ce exista in univers.Acolo se merge printre doua randuri de statui de bronz de lucratura fina, reprezentand oameni, cai, lei,sculptati cu o perfectiune in stare a-i face sa dispere pe cei mai priceputi artisti.Si aceste statui sunt de o statura mai inalta decat cea naturala. Trad. franceza la J.Ebersolt, Constantinople byzantine et les voyageurs du Levant, Paris 1919, p.34-35

Robert de Clari, Cucerirea Constantinopolului(de catre cruciati) Descrierea Constantinopolului la 1204

…..Apoi se adunara oamenii cei mari si bogati si stabilira intre ei, in asa fel ca oamenii de rand nu stiau nimic si nici chiar cavalerii saraci din armata, ca ei sa ia cele mai bune cladiri din oras; de atunci incepura sa tradeze pe oamenii simpli si sa fie de rea credinta si rai tovarasi, fapt pentru care aveau sa plateasca scump…..(referire la infrangerea cruciatilor la Adrianopol de catre Ionita Assan in 1205 vazuta de crocicar ca o pedeapsa divina). Ei trimisara asadar sa ia cele mai bune si cele mai bogate cladiri din oras, astfel incat ei pusera stapanire pe toate, inainte ca oamenii de rand din armata si cavalerii saraci sa le vada.Si cand oamneii de rand le vazura, ei au luat ce au mai gasit, dar gasira si luara nu prea rau, caci cetatea era imensa si foarte populata . Markizul (Bonifaciu de Montferrat) a luat palatul Bouke de Lion (palatul imperial Boucoleon) si manastirea Sf.Sofia si locuintele palatului, alti oameni de seama si contii luara cele mai bogate abatii si palate pe care le-au gasit, caci din momentul luarii orasului nu s-a mai facut vre`un rau nici saracilor si nici bogatilor. Din contra, fiecare a plecat unde a vrut si cine a vrut a ramas; mai ales cei bogati din oras l-au parasit. ……. Mai apoi, se ordona ca toata prada sa fie adusa la o abatie care se afla in oras.Dupa ce a fost adusa acolo, se alesera zece cavaleri de conditie inalta dintre pelerini si zece venetieni,pe care-i considerara cei mai loiali si-i asezara de paza. Si cand prada a fost adusa, ea era atat de bogata si erau atatea vase de aur si de argint, stofe brodate cu aur si atatea giuvaere bogate ca era o minune ca fusesera aduse acolo, incat niciodata de cand lumea a fost creata, n-a fost vazuta si cucerita o prada atat de mare, atat de nobila si bogata, nici in timpul lui Alexandru, nici in timpul lui Carol cel Mare, nici inainte, nici dupa, si nu cred ca in patruzeci din cele mai bogate orase ale lumii ar fi existat atata bogatie cata se afla in Constantinopol. De altminteri, grecii spuneau ca doua parti din bogatia lumii erau in Constantinopol si cea de a treia raspandita in restul lumii. Si aceia care trebuiau sa pazeasca prada luau giuvaerele de aur si ceea ce doreau, si doreau indeajuns, si fiecare dintre oamneii bogati luau giuvaere de aur sau stofe de matase brodate cu aur sau ceea ce le placea mai mult si apoi puneau stapanire pe ele.In acest fel, ei incepura sa fure, incat nu se mai facu imparteala pentru oamenii de rand din armata sau pentru cavalerii saraci sau sergenti, care-i ajutasera sa dobandeasca prada, in afara de argintul luat, ca acela din bazinele de argint in care femeile din cetate obisnuiau sa faca baie. —– Si palatul Bouke de Lion era bogat si construit cum voi arata. Erau in acest palat, ocupat de marchiz, cinci sute de asemenea camere, se legau una de alta si erau acoperite cu mozaic de aur si avea treizeci de capele,atat mari cat si mici. Era una, ce se numea Sf.Capela, care era atat de bogata si nobila, incat nu existau nici balamale si nici zavor si nici o alta piesa din fier, ci numai din argint,si nici o coloana care sa nu fie din jasp sau porfir sau din pietre pretioase….. Si in capela se gaseau relicve foarte bogate, caci erau aici doua bucati din Sfanta Cruce, groase ca piciorul omului si lungi de aproape o jumatate de stanjen(un stanjen=1,5m), si inca lancea cu care fusese strapuns Domnul nostru si doua piroane cu care-I tintuisera mainile si picioarele. Si acest palat(al Blachernelor) era atat de bogat si de nobil, incat e greu sa descrii sau sa povestesti marea sa noblete si bogatie. Text in franceza medievala in:Robert de Clari, Les conquete de Constantinopole, Paris 1924, p.80-86

Zakonicul lui Stefan Dusan, legiuire cu o larga circulatie in S-E Europei Fragment(1349-1354)

7. Sa aseze marea biserica protopopi in toate orasele si targurile, pentru ca crestinii ce au imbratisat credinta latina, sa revina de la erezia latina (adica de le catolicism) si sa li se dea lor porunca duhovniceasca sa se intoarca cu totii la crestinism.

11. Si episcopii sa puna duhovnici in toate parohiile in orase si in sate si sa ii asculte toti dupa legea bisericeasca (articolul se refera la inlaturarea preotilor ce imbratisasera erezia bogomila si inlocuirea lor cu preoti ortodocsi).

59. Pe imparat (tar) fiecare sa-l transporte oriunde se afla: fiecare oras pana la jupa (termen cu mai multe intelesuri, de obicei desemneaza o mica unitate politico-administrativa in mediul rural sarbesc) si jupa la o alta jupa si iar jupa pana la oras.

124. Orasele grecesti (cele cucerite de la imperiul bizantin) care au fost cucerite de catre majestatea sa taru l(gospodin tar), care le-a facut lor diplome si hotarari, pe care le au acolo si le respecta pana la acest sobor (din 1349 care a aprobat Zakonicul lui Stefan Dusan), acelea sa le aiba si sa le tina, intarite, si nimic sa nu li se ia.

155. Celor ce au alta credinta si negustorilor, juratori sa le fie jumatate dintre sarbi, iar jumatate din grupul lor (drujina), dupa legea sfantului rege (e vorba de regele Stefan Uros II Milutin, 1282-1321). Text slav vechi in :Zakonik tara Stefana Dusana, 1349 i 1354, Beograd 1960

Constantinopolul descris de calatorul italian Cristoforo Boundelmonte (1422)

Ajungem acum la preanefericitul oras Constantinopol…Pe o inaltime in apropierea marii, se afla un turn de observatie de o inaltime neobisnuita si care se zareste de la mare departare. Era un edificiu construit in intregime din marmura, cum se poate oricine convinge si astazi, datorita ruinelor care se afla in mare, unde s-au pabusit din cauza vechimii…In jurul Sfintei Sofia se gaseau locuinte pentru opt sute de preoti care, primeau, se spune, cu titlu de prebenda, toate veniturile Siciliei.Astazi n-a mai ramas decat domul bisericii; toate dependintele sale au cazur in ruina si s-au distrus… Constantinopolul are biserici admirabile, construite cu o arta inimitabila, dar pe care timpul, care nu cruta nimic, le-a adus in stare de ruina. Locuitorii orasului sunt foarte putini la numar si dusmani de moarte latinilor, fata de care ei nu vor respecta niciodata o pace sigura si durabila, chiar daca ar face legamant de mii de ori. Acest oras, odinioara atat de frumos, a fost candva un adevarat palat, unde domnea intelepciunea si buna crestere. Astazi, lasand uitarii vechea lor reputatie si devenind vulgari, grecii au cazut robi nevoilor stomacului; este singura lor grija.Din cauza imensului consum de peste si de carne, un sfert din populatia Constantinopolului este atinsa de epilepsie. Trad. franceza in: Gerard Walter, La ruine de Byzance(1204-1453), Paris 1950, p.338

Constantinopolul in ajunul caderii sale descris de un pelerin anonim rus(mij.sec.XV)

Ne indreptam spre palatul imperial al lui Constantin. Este situat in sud, chiar deasupra Marii celei mari (Marea Neagra). Multe opere de sculptura impodobesc palatul. Se afla acolo o imensa coloana de marmura si deasupra ei alte patru tot din marmura.Pe aceste coloane este asezat un bloc de marmura, in care sunt sculptati lei inaripati, vulturi si tauri.Coarnele acestora din urma sunt sparte, ca si una dintre coloane. Acestea au fost savarsite de franci, cand au avut in puterea lor Constantinopolul(1204-1261) si au distrus multe alte opere de sculptura. Baia lui Constantin se afla aproape de zidul care se ridica foarte sus deasupra marii; imparatul Leon(Leon VI Inteleptul 886-912) a adus aici apa si a construit o mare baie din piatra…. Cersetorii se spalau aici si nu se lua nici o taxa de la ei. Un butoi mare era asezat intr-un colt al baii si de acolo curgea apa atat cat aveai nevoie. In coltul opus statea de veghe o sentinla, care era o statuie in piatra asemeni omului. Ea avea in mana un arc si o sageata in bronz si daca s-ar fi perceput o taxa, ar fi tras asupra butoilui si acesta n-ar mai fi lasat apa sa curga.Aproape de butoi se gasea un felinar, care ardea zi si noapte, fara intrerupere. ….. Pasind mai departe pe Mesa(strada principala a Orasului), se pot vedea la dreapta Marii Negre judecatorii ridicati sub Leon inteleptul de o mana admirabila si maiastra.Ce oameni!… Unul judeca, dupa dreptate, acuzatiile false, iar celalalt imprumuturile de bani, afacerile de negot si altele.Daca cineva acuza in mod fals o persoana, acesta vine si pune primului(judecator) banul in mana.Acesta nu va primi decat ceea ce-i datoreaza si va respinge ceea ce e de prisos, si nu va judeca afaceri privind comertul.E de ajuns ca cei doi reclamanti sa-si puna mainile in gura acestei statui ca ea indeparteaza mana vinovatului.Dar francii le-au doborat de asemenea: una are mainile sparte, cealalta picioarele, mijlocul si nasul. Astfel arata Constantinopolul vremii mele. Dar sub domnia marelui Constantin si a mamei sale Elena, lucrurile minunate si statuile erau mult mai numeroase. B.D. Khitrowo , Itineraires russes en Orient, Geneva 1889, p.235-239

Staretul rus Filotei despre “cea de a treaia Roma”

Aceluia care este ridicat de atotputernica mana a lui Dumnezeu in cea mai inalta si cea mai puternica dintre acele imparatii, in care imparatii stapanesc…tie….marelui cneaz si stapanitor…. a carui tron a inceput sa stapaneasca deasupra acelei imparatii romane si constantinopolitane. Biserica vechii Rome a decazut din pricina necredintei….celei de a doua Rome, a lui Constantin, nepotii Agarenilor, cu securea i-au distrus portile. Si exista acum aceasta a treia Roma, care tine de imperiul tau….Singur tu in lume esti imarat(tar) al crestinilor …. Nu incalcam, imparate, poruncile pe care le-au oranduit strabunii tai: marele Constantin si fericitul Vladimir si marele Iaroslav(ultimii doi mari cnezi de Kiev, primul fiind sf.Vladimir cel ce i-a crestinat pe rusi) cel ales de Dumnezeu…., din ale caror radacini te tragi si tu. Si precum ti-am scris mai dinainte, asa iti vorbesc si acum, tine minte si asculta, prea cinstite tar, daca toate imperiile crestine s-au unit intr-unul singur, al tau, daca cele doua Rome au cazut, cea de a treia exista, iar a patra nu va mai fi…. Text rus vechi, in Hrestomatia, Moscova 1949, p.277-278