|
 Stefan s-a nascut la Borzesti pe mosia tatalui sau voievodul Bogdan al II lea, dupa unii in anul 1437, dupa altii mai devreme, in 1433. Apartinand dinastiei Musatinilor (Alexandru cel Bun a fost bunicul sau), Stefan a cunoscut de tanar luptele pentru putere duse de pretendentii la tronul Moldovei. Ramas orfan dupa uciderea tatalui sau, Bogdan II, de catre unchiul sau Petru Aron, Stefan fuge in Tara Romaneasca impreuna cu apropiatii sai. De aici se va reintoarce in Moldova cu sprijinul lui Vlad Tepes impreuna cu partizanii sai. Curand reuseste sa-si stranga o oaste cu care va infrunta pe uzurpatorul tatalui sau, pe Petru Aron, si-l va infrange la Doljesti in 1457. Dupa acesta batalie se indreapta spre Suceava, cetatea de scaun a Moldovei si ajungand la “locul numit Direptate” (cum spune cronicarul), in apropiere de Suceava, este intampinat de o mare multime in frunte cu mitropolitul Teoctist. In acest cadru Stefan este aclamat de multime ca domn al Moldovei, incepea astfel o perioda fericita in istoria Moldovei ce avea sa dureze putin peste 47 de ani.
Tanarul domn va duce o politica indrazneata de consolidare a puterii centrale atat in plan intern cat in afara. Se va arata necrutator cu incercarile boierilor de a-l uzurpa “Moldova trebuie sa aiba un singur stapan”, va dota armata cu arme de foc si va intari cu fortificatii cetatile de granita. Cetatea Hotin La inceput va miza pe alianta cu Polonia, ceea ce il aduce in conflict cu Ungaria. In 1467 va zdrobi la Baia o oaste ungureasca condusa de insusi regele Ungariai Matei Corvin. Desigur cea mai celebra biruinta a lui Stefan este cea de la Vaslui din 10 ianuarie 1475 impotriva turcilor. Armata condusa de Soliman pasa numara peste 120 000 de oameni, Stefan se putea bizui pe cei 40 000 de osteni pamanteni la care se adaugau cam 9 000 de mercenari. Reusind sa speculeze avantajul terenului si aplicand tactica traditionala a “pamantului parjolit”, Stefan s-a dovedit un strateg iscusit reusind sa obtina o mare biruinta asupra paganilor. Un an mai tarziu insa va fi infrant la Razboieni unde, “cu voia lui Dumnezeu au biruit paganii pe crestini” cum singur s-a exprimat. Luptele cu turcii au durat pana in 1487 cand Stefan accepta suzeranitatea otomana in schimbul unei independentei de facto. Desigur ar fi multe de spus despre politica voievodului, despre biruintele de la Codrii Cosminului, despre razboiul impotriva lui Radu cel Frumos, vasalul muntean al turcilor, despre rezpingerea “pogheazurilor” tatarilor si altele asemenea…. Toate aceste fapte vrednice de lauda, presarate intr-o domnie de 47 de ani si 3 luni s-au intiparit adanc in mentalul colectiv al romanilor in general si al moldovenilor in special. Manastirile si bisericile ctitorite de sfantul Stefan dupa fiecare batalie (inclusiv dupa cea pierduta de la Razboieni) sunt dovada a ravnei si evlaviei cu care sfantul voievod si-a purtat corona si a gasit de cuviinta sa-si implineasca rolul de aparator al Moldovei, harazit de Dumnezeu.
Sfanta manastire Putna
Aidoma basileilor din Bizant (cu care se inrudea prin sotia sa Maria de Mangop) Stefan a aparat mosia Moldovei si credinta ortodoxa stramosasca in fata pericolului turcesc ce inghitise deja cea mai mare parte a statelor crestine din Balcani, inclusiv impreiul bizantin.
Maria de Mangop
Dupa obstescul sfarsit pe care si l-a dat in 1504, poporul l-a plans ca pe un parinte. Multi nu cunosteau inca alt domnitor afara de el. Intrarea in legenda i-a fost asigurata si pentru evlavia si vitejia lui a fost considerat sfant de catre popor. Canonizarea oficiala a avut loc in 1992. Este praznuit pe 2 iulie cu numele de “Binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfant.” “Apărătorului creştinătăţii, Binecredinciosului Voievod al Moldovei, celui care cu dreptate şi cu dragoste a cârmuit poporul încredinţat lui de Dumnezeu, pilduitorului smereniei creştine şi al iertării celor ce i‑au făcut rău, celui cinstit şi iubit ca un părinte, slăvitului Voievod să‑i strigăm: Bucură‑te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!” (Din Acatistul Binecredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant, condacul 1)
Sabia voievodului Stefan cel Mare in muzeul din Turcia.
|